Pentru ca, asa cum ti-am mai spus, in Venetia e destul de dificil sa gasesti vreun restaurant deschis dupa ora 22.00, am ajuns intr-o seara in Cicchetteria CA LEON, lihniti de foame (da, cam des ne prindea seara nemancati! dar ce vrei? eram mult prea prinsi de scopul nostru ca sa ne aducem aminte sa mancam la timp!). Astfel, am ajuns in acest barulet cu pereti rosu-portocaliu de iti luau ochii si care reuseau sa te hipnotizeze suficient cat sa uiti de durerea de picioare (indusa cu grija si sadism de granitul stradutelor venetiene!).
Cicchetteria este echivalentului barului de tapas de la spanioli. Iar portiile sunt obligatoriu formate din carne/peste si legume. Evident pestele inglobeaza tot felul de oratanii marine prajite, marinate, cu sosuri, fara sosuri, frigarui, in mix... tot ce iti doresti. Iar legumele sunt fie la gratar, fie marinate in ulei, asa cum numai italienii stiu sa faca de nu-ti urla niciodata ficatul.
La Ca Leon nu aveau decat peste. Caci, vorba chelnerului, in Venetia e mai usor sa iesi la pescuit, decat sa scoti o vaca la pascut... Si trebuie sa ii dam dreptate! (Cred ca singurele animale de care te impiedici pe strada, la propriu!, sunt vietati din acelea mici de le spune caini sau ma rog...). Dar sa revenim! La baruletul asta de pe Santa Croce, 215, am mancat un misto di frutti di mare excelent. Mi-a placut mai mult decat cel din Roma si, pe bune, eu sunt fan bucataria romana! Banuiesc ca lipsa unei cantitati impresionante de ulei (pe care o gasesti cam in orice mancare romana!!!) si felul in care fusesera gatite lighioanele cu pricina au schimbat total nu doar gustul, ci si consistenta salatei. Ti-o recomand cu maxima caldura! Si daca mai pui pe langa si ceva dovlecei la gratar sau anghinare ai o gustare... gustarica, nu gluma!!!
